Posted by: europuzzle | April 18, 2010

Traditii si obiceiuri in Scotia

Articol scris de Mirona

Saptamana aceasta, voi schimba putin modul in care am scris aceste articole pana acum, in incercarea de a patrunde mai bine in specificitatea unui spatiu abordat in mod unitar.

Pentru astazi, voi vorbi despre Scotia.

Datorita atat spatiului bine individualizat, cat si unei culturi si istorii milenare foarte bogate, imaginile reprezentative pentru Scotia sunt numeroase: unii pot asocia Scotia cu golful sau cu whisky-ul, altii cu monstrul din Loch Ness (sau Nessie, dupa cum il alinta atat de frumos scotienii) sau cu cimpoiul(cu toate ca, la origine, este un instrument muzical Indian) ; cei mai multi insa asociaza spatiul scotian cu kilt-urile si dansul Highland.

Imbracamintea traditionala scotiana sau kilt-urile au o traditie straveche, primele mentiuni sub acest nume aparand in jurul anilor 1530, insa parti componente ale kilt-ului sunt cunoscute cu mult timp inainte, cum ar fi tartanul (tartanul reprezinta modelul de imprimeu de pe materialul din care este confectionat kilt-ul, acest model fiind diferit de la familie la familie. Cele mai cunoscute modele de tartan sunt Douglas, Campbell, MacDonald, Fraser, MacLeod, etc). Initial, kilt-ul consta intr-un pled lung infasurat in jurul jurul taliei si aruncat peste umar, dar utilitatea si moda si-au spus cuvantul, ajungandu-se la “fusta” bine-cunoscuta de astazi.


Ramanand tot in sfera kilt-ului, “picanteria” in legatura cu acesta este ca, pe dedesubt, lenjeria intima este… optionala!  Traditia dicteaza ca NU se poarta nimic pe sub kilt, asta pentru ca pe vremea cand scotienii inca se bateau  cu englezii, exista un ritual conform caruia scotienii isi ridicau kiltul pentru a arata inamicului ca daca sunt suficient de barbati sa-si expuna zonele sensibile la buruieni, urzici si scaieti, sunt suficienti de barbati sa tina piept si englezilor. Astazi, totusi evolutia isi spune cuvantul, iar lipsa lenjeriei intime este rar intalnita.

O traditie interesanta si relativ “noua”(aprox. 200de ani) este modul in care scotienii sarbatoresc, in seara de 25 ianuarie, viata si opera poetului lor national, Rabbie Burns, prin “cina Burns”, unde o parte importanta o reprezinta recitarea poemului “The address to the haggis” si …consumarea de whisky!

Daca v-am facut  curiosi, mai multe informatii despre ce am prezentat mai sus, dar si despre multe alte obiceiuri, traditii sau simboluri scotiene puteti gasi aici:

CLICK

Pe saptamana viitoare!


Responses

  1. Mirona! Ce-i cu acel set de muschi fesieri la verticala, in poza de mai sus? Iti plac bucilii? :))

  2. Cacat. Vroia, sa dau un comentariu hazliu, dar am dat ca prostul click pe altceva si s-a pierdut textul care m-a costat vreo 2 minute. Bag Pu! Douglas, Campbell, MacDonald, Fraser, MacLeod. Frumos articol Miro. Sa cresti mare! ;))

    • muie


Categories

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: